N-am cu cine vorbi

Aceasta poezie este dedicata cuiva care este pus in fata unei situatii cam triste.A ramas neprotejat de vorbe caci se desparte de un prieten de conversatie si zalele de cuvinte s-au risipit.

N-am cu cine vorbi
si se mi se duce protectia
protectia solida oferite de cuvinte
cuvintele ce ma aparau si-mi strigau
nefericirea,nemultumirea sau chiar bucuria

N-am cu cine vorbi
si corzile imi amortesc
tastez de zor intruna
o clipa nu poposesc
N-am cu cine vorbi
si ma ascund de toti
imi caut prietena pierduta
ce bine ar fi sa o gasesc
sa schimbat prea mult
si n-o mai recunosc
imi pare o straina cu fata pe dos

N-am cu cine vorbi
si vorbesc cu singuratatea
as vrea sa o gasesc
si injur singuratatea

N-am cu cine vorbi
caci ne-am despartit
ea la munte ,eu la mare
toata ziua stau in picioare
Fiindca n-am cu cine vorbi

De mi-ar aparea in fata
de gatul ei m-as agata
fericita as lega-o
de mana mea...
N-am cu cine vorbi
si ma roade grija
sper sa o gasesc
prin negura timpului


Ma vei gasi,sunt sigura...