Dupa ce fu legat si impins de la spate catre o nava pe care nu o putea vedea.Ii fu greu sa-si dea seama cat timp navigasera asa in deriva,tinand cont ca el inca nu vedea nimic.
Gusmad era foarte furios.Cum putea cineva sa il lege la ochi?Era constient de forta celui cel legase,dar tot era nemultumit.
Asa trecura multe ceasuri,pana cand o izbitura puternica il trezi din somn.Crezu ca corabia se izbise de vreo stanca,dar constata cu stupoare ca nu.Izbitura nu era o izbitura a lui ci o zguduiala,era zgaltait de catre cel cel capturase.
Se trezi.Iar ulterior dus la tarm si dezlegat la ochi.
Ceea ce ii fu infatisat in fata ochilor era ceva ce el n-ar fi tolerat nici mort de s-ar fi putut impotrivi.
Insul care il legase si se comportase brutal cu el era o ea.Dezgustul sau era total.O femeie?
Dadu sa vorbeasca.Sa injure rusinea aceasta,dar nu putu,realiza astfel ca femeia nu-i scosese causul din gura.Femeie,dar nu proasta.Aceasta spuse:
-Nu incerca sa vorbeste caci degeaba incerci.Daca doream sa te omor iti taiam matele de mult,caci timp de zile bune ai fost neajutorat in mainile mele.Taci si asculta!
-Banuiesti cine sunt,Gusmad!Uite cum sta treaba:Sborn m-a tradat,jigodia si din cauza asta a meritat sa moara. Nu ca tu ai fi mai buna,macar el a avut inteligenta si dibagia sa te invinga,asta daca n-as fi intervenit eu.Imi datorezi viata asa ca ai grija ce spui sau ce faci!Te voi dezlega,dar daca faci cea mai mica greseala iti scot matele si le dau la pesti.Nu incerca sa tipi caci suntem singuri aici.
Se tinu de cuvant, si-l dezlega.Se uita in jur cu ochii lui reptilieni.Erau singuri pe mile intregi.Cel mai bine ar fi fost sa se conformeze.
-Cincina?Unde e Nisipul Soarelui?De ce m-ai salvat?
-In persoana.Undeva la loc sigur,fiindca am nevoie de tine.Uite cum facem iti voi da sub juramant de credinta Nisipul Soarelui,il vei vinde celui ce locuieste aici-spuse dandu-i o bucata de hartie-S-a inteles?
-Da.Jur!
Dupa cateva zile,banii fura luati de pe Nisipul Soarelui.Gusmad se inapoie cu ei.
-Uite-i!
-Bun!
Spunand acestea dadu sa scoata Nisipul Soarelui din haina.Nerabdator,Gusmad fierbea.
Deodata o durere nimicitoare ii strabatu grumazul.Cazu.Si ramase nemiscat pe vecie.
Stergand pumnalul,Cincina se intoarse cu zambetul pe buze.
Nisipul Soarelui era acum al ei,si doar al ei.Daca negustorul ar fi reclamat furtisagul nu avea decat sa-i caute cadavrul lui Gusmad.
Superbul Nisip al Soarelui era al ei acum.Razele Soarelui se revarsau asupra lui.Asupra ei.
Nisipul Soarelui.Obiectul care trecuse prin putine maini urma sa fie al ei.O coroana rara,dar al marilor imparatese bizantine,avea in centru un diamant de o greutate enorma.Nu era rosu,ci unicul diamant galben,galben ca nisipul in oglindirea blanda a Soarelui.
