Aur a devenit pamantul
razele coapte ale astrului
se odihnesc fericite
pe pamantul ce ieri era catranul
Acolo unde granita dintre bine si rau
Uscat si mare
dispare,acolo o naiada
te priveste cu gelozie
parca ar vrea sa-mi fure aurului campie
Numai un copac sihastru
Priveste cu drag
Lupta dintre safir si aur
el se -ntreaba preocupat
cine il va stapani
Zi de zi si nopti de-a Luna
marea inunda plaja
si atuncea se intreaba intruna:
Cine ii va fi casa?
Dar de fiecare data
marea se retragea speriata
caci fiul Soarelui,nisipul
Facuse pactul cu timpul
Si cu nalba Luna,
Marea sa se retraga
de fiecare data.
La acest joc nebun
privesc cu uimire
norii ce se plimba
de-a lungul marii
si fara de jena strabate uscatul
Lor nu le e frica
de deznodamant
caci oricare ar fi
Ei tot acolo sus sant.
Apoi...
Apoi se lasa noaptea
si marea inceteaza a mai ataca
incat aurul solar deveni selenar
Si copacul...
Eu nu putea sa doarma
pentru prima data in viata
nu stia ce-l asteapta
Ce se va intampla?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu