Dreptate

Trei crai de la apus
Dupa Stea s-au dus
Si au poposit
Caii au priponit
Steau ce ei o cautau
Mare fata de imparat era
Toata ziua urata era
Si noaptea
Te trezeai din somn s-o vezi
Chipu-i sa-i veghezi
N-o sa-ti vina sa crezi
Cat de frumoasa e fata asta din povesti

In drumul lor nestramutat
Au dat peste un ogar
Ce striga-ngura mare
Cat e de frumoasa Steaua de Mare
Fata Imparatului de Est
Dusmanul Imparatului de Vest
Pe ogar l-au legat
Si in fantana l-au aruncat
Ca de acolo sa cante
A  lumii lui nefericire

Apoi dadura peste un iepuras
Ce facea pe sol supus
Pentru a Imparatului dusman
Pe loc in saltara
Si repede il legara
Si friptura il facura

Asa au colindat cei trei calai imparatia
Si orice creatura de le starnea mania
Pe loc de petrecanie ii facea
Pentru a fi pe plac a lor imparat

Multi murira de mana lor
Dar nimeni cu cuteza
Sa aduca invinuire
De frica imparatului diliu

Dar intr-o zi de mare bucurie
Un tanar vulpoi se arata dornic
De a indrepta o neindreptatire
Se duse la imparat
Si indata ii cernu
A slujitorilor fapte
Imparatului ii fura de necrezut

Il condamna la moarte
Si atunci tutor le fu clar
Cat de avar
Si rau la suflet
E a lor imparat
Si cei trei soli
Pe petrecere se pusera
Cuvinte lor sus ajunsera
Si hat ce veselie
Pana cand
Crai imparatului de Est
Dadura peste ei
Si drop ii facura